Orașele viitorului vor fi SMART, ceea ce înseamnă două direcții: inter-conectivitate și o focalizare mai mare pe economie de resurse sau utilizarea a cât mai multe surse regenerabile de energie. Această orientare este dictată de o nevoie de a conserva resursele pentru a asigura un mediu sănătos și pentru generațiile viitoare.
De la consumatori la prosumatori
Întrucât gradul de urbanizare crește și orașele tind să ”înghită” localitățile limitrofe, contribuind la poluare și creșterea consumului de resurse, este necesară o nouă abordare, în care fiecare nouă locuință să fie cât mai economică și să se poată cel puțin auto-susține, dacă nu chiar să devină un mic producător de energie pentru consumatorii din jur. Astfel se va face treptat trecerea de la consumator la prosumator, adică o casă care își produce, cel puțin parțial, energia pe care o consumă, iar eventualul surplus îl dă în rețea.
Consumator vs. Prosumator, adaptare după Sarah Harman (energy.gov)
Acest nou mod de a privi energia se datorează faptului că, așa cum arată un studiu de la Siemens, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie la nivel mondial și 36% din emisiile de CO2, astfel încât reducerea acestor valori este o necesitate pentru a avea orașe sustenabile.
Reducerea poluării și utilizarea resurselor locale
În cazul clădirilor nou construite, focusul trebuie să fie pe reducerea poluării prin alegerea de soluții locale, sustenabile și cu cea mai mică amprentă de carbon.
Un mod de a reduce semnificativ poluarea generată de sectorul construcțiilor este trecerea, acolo unde se poate, la materiale cât mai prietenoase cu l, realizate cu degajarea a cât mai puțin carbon.
Construiește smart, cu BCA
BCA-ul est un material SMART, pentru case care să respecte atât normele tehnice și pe cele de siguranță, cât și mediul înconjurător.
Deoarece acesta se produce din materii prime simple și abundente în natură (nisip, ciment, apă, var, gips, foarte puțină pastă de aluminiu) crearea lui nu pune presiune pe resursele rare și nu afectează mediul. Procesul tehnologic de autoclavizare degajă doar abur, spre deosebire de procesele de ardere, folosite pentru a confecționa blocuri ceramice.
În plus, greutatea specifică a blocurilor de BCA este mult mai mică, în comparație cu alte materiale, transportul acestora este responsabil pentru mai puțină poluare, iar posibilitatea de a-l produce local contribuie de asemenea la reducerea amprentei de carbon a casei.
Integrarea soluțiilor de energie verde din faza de proiect- alegerea de solutii NZEB
Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea poluării. Astfel, impune ca toate clădirile noi din 2021 (clădirile publice din 2019) să fie clădiri cu energie aproape zero (NZEB). Definiția „clădirii cu energie aproape zero” înseamnă o clădire care are o performanță energetică foarte mare, determinată de un indice care variază de la o țară la alta. Cantitatea aproape zero sau foarte mică de energie necesară ar trebui acoperită într-o măsură foarte semnificativă din surse regenerabile surse, inclusiv surse produse la fața locului sau în apropiere.
Pentru a consuma cât mai puțină energie pentru o locuință, în cazul clădirilor noi, este bine să se aleagă de la început, din faza de proiectare, cele mai eficiente soluții. Modificările ulterioare ale unei infrastructuri ineficiente energetic sunt mai scumpe și uneori dificile (înlocuire centrală pe gaz cu panouri solare, de exemplu).
NZEB în România (foto: Revista Bursa Construcţiilor)
Dispozitive SMART- un nou mod de a economisi energie
Un mod de a reduce la maxim consumul energetic este folosirea instrumentelor cu senzori încorporați și temporizatoare.
Senzorii asigură oprirea consumatorilor de energie atunci când nu este necesar. De exemplu, aceștia sting lumina în camerele în care nu este nimeni, închid încălzirea odată ce s-a atins o temperatură de confort setată sau pornesc instalația de climatizare la un anumit moment înainte ca locatarii să ajungă acasă.
Următorul pas este interconectarea dintre aceste dispozitive pentru a asigura casei o eficiență energetică ridicată și o coordonare între diferitele sisteme care alcătuiesc o casă.
Transformarea urbană treptată (renovarea vechilor clădiri)
Dacă la clădirile noi putem alege cele mai bune soluții încă de la început, la clădirile vechi, care sunt majoritare și în mare parte degradate, problema transformării lor în clădiri NZEB trebuie abordată cu totul altfel, mai ales în cazul clădirilor care sunt și de patrimoniu.
Momentan proiectele de transformare energetică și consolidare antiseismică sunt rare, scumpe și reprezintă cazuri izolate. Obținerea unei eficiențe energetice superioare în acele clădiri prezintă numeroase dificultăți, deoarece este necesar să se păstreze valorile estetice și să se minimizeze impactul asupra construcției inițiale a clădirilor. Un studiu recent a arătat că în general, clădirile istorice (care în mod tradițional au o masă termică mare) au un potențial de stocare termic crescut prin utilizarea structurilor clădirilor în sine, precum și a tehnicilor de răcire pasivă.
Orașul smart – conectat si autonom
Se vorbește deja de câțiva ani de orașele SMART, însă mai este mult până un oraș din România să poată primi această titulatură care implică existența unei infrastructuri digitale prin Internet of Things care să o facă pe cea fizică și mai bună.
Un sistem de senzori, rețele și aplicații colectează continuu date utile, de exemplu starea traficului, consumul de energie și nivelurile de CO2. Aceste date sunt utilizate de municipalitate pentru a îmbunătăți un oraș, inclusiv transportul, clădirile, utilitățile, mediul, infrastructura și serviciile publice ale acestuia.
În lume, orașe precum Singapore sau Seattle au început deja să folosească tehnologiile SMART pentru a reduce emisiile cu până la 45% respectând cei 4 piloni ai orașelor de acest fel: transport eficient, clădiri autonome, utilități pe smart-grid, infrastructură adaptabilă.
Dacă urmează să construiești sau să renovezi, ce tehnologii smart ai include în noua ta locuință?
