În construcții e ca în sănătate: experții spun că este mai bine să previi, decât să tratezi. Deoarece România este o zonă cu o activitate seismică demnă de luat în seamă, cutremurele sunt un subiect de discuție atunci când construim sau consolidăm o casă.

Legi și realități anti-cutremur

Normele antiseismice din țara noastră au fost de fiecare dată modificate în urma unui cutremur important, completând rigorile anterioare în funcție de pagubele din teritoriu. Au fost impuse legi noi după cel din 1940 (magnitudine 7,4 Richter), sau cel din 1977 (magnitudine 7,2 Richter). Cutremurele din 1940 si mai ales din 1977 au arătat ca structurile înalte din epocă și cele cu parter flexibil au avut mult de suferit.

Pentru a contracara aceste situații s-au căutat soluții legislative. Normativele cele mai importante au fost cele din 1963, 1970, 1981 și 1990. Fiecare dintre acestea a dus la reducerea considerabilă a pagubelor la următorul seism important. În 2014, aceste norme au fost mult înăsprite, pentru ca toate clădirile construite după acest an să reziste la cutremure cu o magnitudine mai mare decât cele înregistrate până acum. Un posibil semn al succesului noilor norme este că seismele din 2016, 2017 nu au cauzat pagube, având și amplitudini mai mici.

Trebuie să ținem minte că un grad pe scara Richter însemnă o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice și de aproximativ 30 de ori a energiei eliberate de cutremur, deci fiecare zecimală poate însemna pagube sau vieți.

În România încă există foarte multe clădiri vulnerabile la cutremure, așa cum explică inginerii, însă clădirile noi, construite după normativele în vigoare, își pot proteja locatarii chiar de cutremure cum nu au fost niciodată înregistrate pe teritoriul țării noastre, de aproximativ 8,5 grade pe scara Richter.

Ce înseamnă o clădire modernă și sigură împotriva cutremurului?

Normele moderne (P100-1/2013) privind rezistența construcțiilor la seisme iau în considerare numeroase aspecte, printre care:  terenul pe care sa va ridica o clădire, materialele de construcție folosite, regimul de înălțime vizat, o fundație adecvată, forma clădirii și greutatea acesteia.

O clădire eficientă împotriva cutremurelor este cât mai simplă, preferabil dreptunghiulară. Aceasta disipează la nevoie forțele seismice în mod uniform. Energia este preluată prima dată de planșee și transmisă prin elementele verticale către pământ. Cu cât drumul e mai scurt, uniform între etaje și fără întreruperi, clădirea este mai sigură. Dacă ne aflăm într-o zonă cu risc seismic ridicat, sunt de evitat clădirile cu forme neregulate (L,T), cât și ornamentarea exterioară abundentă.

Alegerea materialelor de construcție trebuie să fie atent corelată cu rolul acestora, însă regula de bază este să se aleagă întotdeauna cel mai ușor material care asigură necesitățile. Nu este de neglijat nici ductilitatea (capacitatea de a se deforma, fără să se rupă) materialelor alese, aceasta făcând diferența dintre clădirile care se prăbușesc brusc și cele care rezistă.

Scopul este să nu fie afectată structura de rezistență a clădirii, putând fi sacrificate elementele neportante.

Ușor, dar rezistent- BCA-ul este parte din soluție

Dacă ne uităm la cazul țărilor cu o activitate seismică puternică și căutăm exemple de materiale potrivite pentru locuințe care să reziste cutremurelor, BCA-ul se evidențiază. De exemplu pentru Japonia, există date istorice care arată că în 1995 la cutremurul din Kobe construcțiile din BCA au fost afectate doar dacă se aflau lângă alte clădiri, dar au împiedicat răspândirea incendiilor, deoarece BCA-ul este rezistent la foc. Similar, în 1999 în Turcia au rămas integre clădirile de până la două etaje din BCA.

Betonul celular autoclavizat (BCA) câștigă prin faptul că este un material de construcții foarte ușor, cu o densitate care pleacă de la 400 +/- 50 kg/m3, ce înseamnă că nu va încărca structura de beton și nici nu va suprasolicita fundația clădirii. Greutatea unui perete este importantă în cazul unui seism, deoarece valoarea forței seismice statice e proporțională cu masa peretelui, ceea ce înseamnă că pentru BCA aceasta este redusă.

Fiind un material omogen, BCA-ul disipează forțele în mod uniform, deoarece are o rezistență mecanică uniformă pe fiecare față. Ca atare, pereții din BCA nu se vor fisura la cutremure. Mai mult, blocurile BCA pot si folosite pentru pereții portanți deoarece nu au goluri. În funcție de tipul de blocuri utilizate, regimul de înălțime al clădirii variază între P și P+4.

Chiar și în cazul pereților neportanți din BCA, se caută soluții pentru a limita pagubele produse de cutremure asupra acestora. De curând, sistemul DEGAS care presupune ancorare anumitor blocuri de BCA în structura de rezistență a clădirii are rezultate satisfăcătoare.

Clădirile vechi sunt condamnate?

Clădirile construite în România înainte de 1920 nu urmează niciun set de reguli, cele până în 1940 merg după niște standarde germane care nu iau în considerare seismicitatea locală, iar apoi apar îmbunătățiri. Deși consolidarea unei clădiri vechi este o operațiune costisitoare și delicată, un experiment din Italia arată că se poate înlocui un strat de zidărie clasică cu blocuri BCA pentru o rezistență sporită la cutremure și o eficientizare termică a clădirii. Dezavantajul acestei metode e ca poate afecta structura clădirii cât se lucrează.

Planifică și protejează!

Pentru cei care își doresc o casă gata să le ocrotească familia și care să își păstreze și valoarea de investiție imobiliară, evaluarea riscului seismic trebuie să fie o preocupare importantă. Deoarece cutremurele sunt independente de puterea și voința noastră, tot ce putem face este să prevenim, să construim conform ultimelor norme și să alegem materiale moderne, care și-au dovedit utilitate în condiții extreme, cum ar fi betonul aerat autoclavizat.