Dacă nu ai auzit de LEED, BREEAM sau de Romania Green Building Council, înseamnă că piața este încă suficient de timidă ca să poată fi considerată un trend. Cu toate acestea, dezvoltatorii de clădiri de birouri par a fi atrași de construcțiile „verzi”. Pe de-o parte, pentru că ele reprezintă un mod modern, eficient energetic și inovativ de a călca drept prin secolul 21. Pe de altă parte, pentru că cererea pentru astfel de spații este în creștere. Să vedem despre ce este vorba.
Mai înainte de toate, trebuie subliniat că aceste organizații internaționale și naționale există pentru a promova construcțiile de înaltă performanță. Ca orice lucru modern și performant, construcțiile certificate de una dintre aceste organizații nonguvernamentale consumă resursele – curentul electric, apa pluvială, căldura, aerul și lumina naturală – într-un mod cât mai eficient. De exemplu, să ai pereți care lasă aerul să circule în timp ce păstrează confortul termic constant, cum sunt pereții din beton celular autoclavizat, poate intra lejer în această categorie. Desigur, nu este vorba despre o clădire ecologică în tot sensul cuvântului, dar cu siguranță se apropie.
Organizații naționale și internaționale promovează soluții de acest tip, considerate inovative, încurajează domeniul privat să le folosească și încearcă să ajute la schimbările legislative necesare în acest sens. Dacă există un răspuns rapid la întrebarea „Cum arată clădirea de birouri modernă?” atunci acesta ar fi: conform standardelor promovate de astfel de organizații.
Principiile care stau la baza acestor construcții merg toate în același punct: minimalizarea impactului negativ al clădirii asupra mediului. Folosind luminarea naturală la întreg potențialul ei scade automat consumul de curent electric. Ferestrele de mansardă, tunelurile solare, fațadele duble cu camere de aer între ele, dar și tâmplăria termoizolantă dublă sau triplă sunt soluții tot mai populare între dezvoltatorii de clădiri comerciale.
Există și tehnologii mai avansate ca jaluzele speciale care-și schimbă poziția în funcție de vremea de afară, sisteme centralizate de colectare a precipitațiilor sau sistemele centralizate de purificare a apei. Se mai folosesc, de asemenea, tehnologii de generare a curentului electric integrate în clădire, cum sunt panourile solare sau turbinele eoliene puternice care folosesc aerul ce „lovește” clădirea pentru a genera energie.
Materialul folosit în construirea clădirii trebuie să fie cât mai puțin toxic și să intervină cât mai puțin asupra mediului. În egală măsură, este de preferat ca soluțiile de izolare, atât interioare cât și exterioare, să nu sigileze pereții complet în așa fel încât să permită aerul să oxigeneze interiorul, fără însă a pierde prea mult din comfortul termic.
Vor ajunge clădirile verzi o obișnuință în România? Oricare ar fi răspunsul la această întrebare, el nu ține de aspectul financiar. De fapt, prețul spațiilor comerciale din aceste clădiri și chiar și al clădirilor în sine nu diferă cu mult de cele clasice. În definitiv, este vorba despre o abordare eficientă, adică un consum eficient și, deci, rentabil.
